22 martie 2023

Organizat cu sprijinul financiar al Fundației Lapedatu, programul „Burselor Lapedatu” la NEC a ajuns la a cincea serie de bursieri. Programul a fost creat în anul 2018 și are drept scop încurajarea cercetărilor de istoria românilor în perioadele modernă și contemporană.

În acest an, bursieri Lapedatu la NEC sunt istoricii James Kapalo și Dumitru Lisnic.

James Kapalo este profesor în cadrul University College Cork (UCC), Irlanda. El s-a specializat în istoria spațiului sud-est european, finalizând studiile masterale la School of Slavonic and Eastern European Studies, UCL și doctoratul la School of Oriental and African Studies, Londra. În ultimii 20 de ani, Prof. Kapalo a desfășurat cercetări etnografice și arhivistice în România, Ungaria și Moldova. Cercetările sale s-au axat în principal pe istoria și experiența minorităților religioase și etnice din Europa Centrală și de Est (precum ceangăii sau găgăuzii), fiind influențate de diversele domenii ale antropologiei, istoriei sau folclorului.  La UCC prof. Kapalo predă cursuri de istoria religiilor. În perioada 2016–2021, James Kapalo a fost cercetător principal (PI) în proiectul ERC „Creative Agency and Religious Minorities: Hidden Galleries in the Secret Police Archives in Central and Eastern Europe”.

Dumitru Lisnic este absolvent al programelor de licență, masterat și doctorat din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Interesele sale academice au mers către elitele Moldovei sovietice și studierea totalitarismului în spațiul de la est de Prut. Dumitru a colaborat deja cu prof. Kapalo în proiectul ERC „Creative Agency and Religious Minorities”, în care a studiat istoria minorităților etno-religioase din Basarabia.

În acest an, bursierii Lapedatu propun organizarea unui workshop cu tema „Transgressing Boundaries: The History and Memory of the Religious Underground in Romania, Moldova and Beyond”. Obiectivul atelierului este de a explora modalitățile prin care credincioșii din clandestinitatea religioasă au reușit, în perioada comunistă, să depășească diferite granițe și limite cu care s-au confruntat. Fenomenul clandestinității religioase se conturează drept un domeniu important de cercetare pentru istoricii și antropologii religiei din Europa Centrală și de Est (a se vedea Kapaló și Povedák 2022; Șincan și Biliuță 2022), inspirat de dorința de a obține o înțelegere mai nuanțată a experienței trăite de comunitățile religioase în timpul comunismului și a modului în care, la rândul său, aceasta a modelat domeniul religios contemporan din regiune. Workshop-ul va reuni cercetători din România, Republica Moldova, Ucraina și Ungaria, care vor analiza modul în care comunități precum greco-catolicii, Martorii lui Iehova sau disidenții ortodocși s-au angajat în practici ce au făcut necesar ca aceștia să transcendă sau să sfideze în mod creativ mai multe tipuri de limite sau restricții, fie ele impuse de stat sau de propriile ierarhii religioase. Temele ce vor fi discutate includ istoria și memoria călătoriilor religioase peste granițe între România și alte țări din blocul comunist, transmiterea intercomunitară a ideilor și practicilor religioase între comunitățile clandestine, strategiile de supraviețuire economică și transgresarea rolurilor și îndatoririlor bazate pe gen în rândul grupurilor clandestine. Spre deosebire de atenția ce a fost acordată Războiului Rece religios ca fenomen geopolitic Est-Vest, întrebările formulate în cadrul acestui atelier au drept scop să contribuie la o abordare istorică de jos în sus a religiei în Europa de Est comunistă, deschizând discuții despre agentivitatea și creativitatea religiilor în sferele sociale, culturale și economice din România, Moldova și nu numai. Se vizează ca participanții la acest atelier să exploreze întrebările teoretice și metodologice ce apar dintr-o serie de perspective academice, inclusiv „history from below”, antropologia creștinismului, religia vernaculară și materială și antropologia frontierelor.