Am aflat de Colegiul Noua Europă în 1998, când eram studentă în primul an de facultate, la Istoria și Teoria Artei. L-am ascultat atunci conferențiind pe Victor Ieronim Stoichiță, ceea ce mi se părea incredibil, fiindcă tocmai citisem una dintre cărțile lui. Începând cu anul al III-lea de facultate nu mi se mai părea extraordinar să mă duc la NEC ca să îi ascult pe cei pe care îi studiam la facultate, fiindcă acest lucru se întâmpla lunar, uneori chiar săptămânal: cu sprijinul Getty, cât timp am fost studentă la NEC au fost invitați Mieke Bal, Hans Belting, Jean-Claude Bonne, Horst Bredekamp, Françoise Choay, Stephen Greenblatt, Boris Groys, Natalie Heinich, Michael Ann Holly, Wolfgan Kemp, Seteven Mansbach, Stephen Melville, W.J.T. Mitchell, Keith Moxey, Alina Payne, Tom Sandquist, Jean-Claude Schmitt, Quentin Skinner, Ernst van Alphen, Henk van Os. Am avut astfel ocazia să iau contact cu cele mai recente teorii și abordări din istoria artei, ceea ce m-a format din punct de vedere intelectual într-o măsură la fel de mare ca facultatea.
Dar poate cel mai important a fost că o nouă istorie a artei se întampla realmente sub ochii mei, iar eu participam (pentru moment ca studentă) la reconfigurarea disciplinei mele. Era clar că nu asist de pe margine, fiindcă ascultam aceiași oameni pe care i-aș fi ascultat dacă aș fi studiat la Oxford sau la Harvard, citeam același cărți (în biblioteca NEC-ului) și simțeam că pornesc în carieră pe picior de egalitate cu studenții de la universități mai prestigioase decât a mea. În anul 2007-2008 am avut o bursă la NEC, în cadrul programului „Europa”, fiind colegă cu cercetători de vârsta mea care se ocupau, la fel ca mine, de arhitectura și practicile de locuire din țările din estul Europei, cu care am colaborat și după terminarea bursei și cu care am rămas prietenă. Bursa aceasta mi-a marcat întregul traseu profesional ulterior, fiindcă datorită ei am ajuns să cercetez stilurile naționale în arhitectura țărilor din Balcani dintr-o perspectivă comparativă, transnațională.
Începând de anul trecut lucrez la NEC, ca cercetătoare în cadrul proiectului Art Historiographies in Central and Eastern Europe. An Inquiry from the Perspective of Entangled Histories, pe care îl și conduc. Sunt convinsă că fără mediul interdisciplinar de la NEC și fără contactul constant cu cercetători din străinătate, care mi-a dat încredere în mine și m-a făcut să mă simt parte a unei comunități academice internaționale, nu aș fi reușit să căștig un grant finanțat de European Research Council.
Asistent univ. dr. Ada Hajdu, Universitatea Națională de Arte București
Cercetător principal în cadrul proiectului ERC Art Historiographies in Central and Eastern Europe. An Inquiry from the Perspective of Entangled Histories, 2018-2023