„Planul [legea navigațiunii fluviale] este grandios, o recunosc, dar care sunt resursele? […] Este bine să facem ceva, însă toate vin la rândul lor! […] Mult mai lesne vom face ceva subvenționând o companie română chiar cu capitaluri străine, puțin importă, care ar asuma ea sarcina unei flote românești, decât să ne facem noi antreprenori de navigație”.

                                                                                            Al. Marghiloman, ministru al Lucrărilor Publice, discurs în Senat, 1889 (Discursuri politice. Vol. I (1885-1895), Publicate de comitetul cercului de studii al Partidului conservator, 1916, p. 199, 201)

Discuția este prilejuită de lansarea proiectului „Anxietăți coloniale, scandaluri de corupție și xenofobie în dezvoltarea infrastructurii în România (secolul al XIX-lea)”, proiect de cercetare exploratorie (finanțat de CNCS – UEFISCDI, PN-III-P4-PCE-2021-0399, în cadrul PNCDI III). Membri echipei de cercetare sunt: Constantin Ardeleanu, Raul Cârstocea, Silvia Marton (director de proiect) și Andrei-Dan Sorescu.

Participanții sunt invitați să discute importanța istorică a infrastructurii de transport feroviar și fluvial-maritim pentru construcția națională și narațiunile modernizării în Principatele Române / România, din anii 1840 până în 1914. Masa rotundă își propune de asemenea să facă un bilanț al cercetărilor recente naționale și internaționale privind infrastructura de transport în lungul secol al XIX-lea.

*

Proiectul „Anxietăți coloniale, scandaluri de corupție și xenofobie în dezvoltarea infrastructurii în România (secolul al XIX-lea)” (CanCor) studiază natura duală a infrastructurilor de transport, văzute ca fiind instrumente ale progresului și dezvoltării, dar și capabile să perturbe politica, economia și, mai ales, societatea. După o primă etapă în care astfel de proiecte de infrastructură au fost încredințate unor concesionari străini (unii dintre ei erau de origine evreiască), începând cu anii 1880 România, devenită independentă, a preluat aceste concesiuni. Pentru a întări independența țării, autoritățile și-au propus să reducă rolul străinilor – în ceea ce privește capitalul financiar și uman și tehnologia – și să se bazeze pe resursele naționale pentru astfel de lucrări publice de amploare. Acestea trebuiau să fie dovada noului statut al României de stat independent și „civilizat”. În ambele etape, majoritatea proiectelor au produs dezbateri și scandaluri răsunătoare, elitele și publicul vehiculând o varietate de acuzații și chiar teorii ale conspirației cu privire la motivele ascunse ale autorităților, corupte de străini sau de capitaliștii evrei și nepăsătoare față de prioritățile naționale de modernizare.

CanCor are trei obiective principale. În primul rând, va examina anxietățile cu privire la posibilitatea ca Principatele / România să fie supuse colonizării economice și chiar demografice, temeri produse de interacțiunile politice și economice asimetrice cu marile puteri ale Europei și imperiile învecinate. În al doilea rând, va studia scandalurile de corupție din jurul construcției infrastructurii care au produs și au remodelat în mod constant temerile coloniale. În al treilea rând, proiectul va istoriciza semnificațiile „corupției” și „colonialismului” în procesul de construcție a națiunii și a infrastructurii. Considerăm că istoricizarea sensurilor acestor concepte este necesară pentru a le elibera de vocabularul normativ ex-post folosit de cercetătorii de azi.

PROGRAM

9.45

Cuvânt introductiv

Silvia Marton, director de proiect

10.00-11.30

Proiectul: „Anxietăți coloniale, scandaluri de corupție și xenofobie în dezvoltarea infrastructurii în România (secolul al XIX-lea)”

Constantin Ardeleanu
Infrastructură de transport și construcție național-statală în România modernă

Silvia Marton
„Dulci pot fi banii”. Concesiunile de căi ferate și semnificațiile „corupției”

Andrei-Dan Sorescu
Teutofobie, colonialism, antisemitism: convergențe în jurul afacerii Strousberg – preistorii și ecouri

Raul Cârstocea
Corupţie şi colonialism: continuităţi ale anxietăţilor antisemitismului din secolul al XIX-lea în interbelicul românesc

 11.30-11.45 Pauză de cafea

 11.45-13.30

 Infrastructura de transport: întrebări, priorități, direcții de cercetare

Toader Popescu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București
Planificarea rețelei feroviare din Vechiul Regat la interfața dintre interesul public și cel privat

Mihai Chiper, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași
Competiție regională, interese economice și blocaje militare în configurarea rețelei de căi ferate din Moldova (1859-1914)

Adrian Deoancă, Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer”, București
Regimuri infrastructurale: poetica și politica (sub)dezvoltării

Andrei Emilciuc, Colegiul Noua Europă/ Institutul de Istorie, Chișinău
Construcţia căilor ferate în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: între necesităţile modernizării economice a provinciei şi obiectivele militare ale Imperiului Rus

 *

*

Acest eveniment are loc în cadrul programului Anxietăți coloniale, scandaluri de corupție și xenofobie în dezvoltarea infrastructurii în România (secolul al XIX-lea), proiect de cercetare exploratorie (finanțat de CNCS – UEFISCDI, PN-III-P4-PCE-2021-0399, în cadrul PNCDI III) și găzduit de Colegiul Noua Europă.