The conference will be conducted in French, accompanied by a PowerPoint presentation with slides in English.

*

Liens d’esprit, liens de douleur. Benjamin Fondane, hôte de son traducteur Iason Depountis

En 1947, le poète corfiote Iason Depountis a traduit en grec un poème de Benjamin Fondane, « Colère de la vision ».  Nous nous proposons d’explorer, dans l’espace immatériel des relations entre les auteurs, ces liens qui ont attaché Iason Depountis à Benjamin Fondane, et qui sont indissociables de ce moment de l’histoire. Certes, au plan collectif, les livres circulent, ils sont la réponse à des nécessités culturelles qui s’entrecroisent ; au plan individuel, en revanche, c’est l’identification intellectuelle et existentielle qui permet l’activation de la pensée écrite. En effet, dans l’acte d’écrire et dans le choix de traduire, c’est la réalité vécue qui constitue le motif et la motivation. Plus précisément encore, cette traduction de Iason Depountis suggère que l’histoire des idées est sous-tendue par celle des émotions, qui sont une partie de l’histoire des mentalités. Cela n’a rien de paradoxal, car la poésie est un des vecteurs de l’éthique tout autant que de la sensibilité. Pourtant, il semble aussi que cette émotion de Depountis repose sur la reconnaissance d’une intuition chez Fondane, ce qui nous permettrait d’avancer que ce dernier a constitué, pour le poète grec, une figure de précurseur. Cette notion, qui se pose clairement dans les sciences, comporte assurément une autre pertinence dans l’histoire littéraire. Nous essaierons donc, en conclusion, d’évaluer ce bien-fondé du précurseur dans l’émotion littéraire dont nous allons analyser les effets en traduction.

Bonds of the spirit, bonds of pain. Benjamin Fondane, host of his translator Iason Depountis

In 1947, the Corfiot born poet Iason Depountis made a Greek translation of a poem by Benjamin Fondane, “Colère de la vision.” This provides me with a starting point for exploring, within the intangible realm of the relationships between authors, the bonds that linked Iason Depountis to Benjamin Fondane, and which are inextricably linked to that moment in history, the midst of the Greek Civil War. Admittedly, on a collective level, books circulate; they are the response to intersecting cultural needs; on an individual level, however, it is intellectual and existential identification that enables written thought to take shape. Indeed, in the act of writing and in the choice to translate, it is lived reality that constitutes both the motive and the motivation. To be even more precise, this translation by Depountis suggests that the history of ideas is underpinned by the history of emotions, which form part of the history of mentalities. There is nothing paradoxical about this, for poetry is a vehicle for ethics just as much as it is for sensitivity. However, it seems that Depountis’ emotion also rests on the recognition of an intuition in Fontane’s work, which would allow us to suggest that the latter served as a precursor for the Greek poet. This concept, which is clearly established in the sciences, undoubtedly holds further relevance in literary history. We shall therefore, in conclusion, attempt to assess the validity of this precursor concept within the context of literary emotion, the effects of which we shall analyse in translation.

Legături spirituale, legături de suferință. Benjamin Fondane, oaspetele traducătorului său, Iason Depountis

În 1947, poetul din Corfu, Iason Depountis, a tradus în limba greacă o poezie a lui Benjamin Fondane, „Furia viziunii”. Ne propunem să explorăm, în spațiul imaterial al relațiilor dintre autori, aceste legături care l-au unit pe Iason Depountis de Benjamin Fondane și care sunt indisolubil legate de acel moment al istoriei. Desigur, la nivel colectiv, cărțile circulă, ele fiind răspunsul la necesități culturale care se întretaie; la nivel individual, însă, identificarea intelectuală și existențială este cea care permite activarea gândirii scrise. Într-adevăr, atât în actul scrierii, cât și în alegerea de a traduce, realitatea trăită constituie motivul și motivația. Mai precis, această traducere a lui Iason Depountis sugerează că istoria ideilor este susținută de cea a emoțiilor, care fac parte din istoria mentalităților. Nu este deloc paradoxal, deoarece poezia este unul dintre vectorii eticii, la fel de mult ca și ai sensibilității. Cu toate acestea, se pare că această emoție a lui Depountis se bazează și pe recunoașterea unei intuiții la Fondane, ceea ce ne-ar permite să susținem că acesta din urmă a constituit, pentru poetul grec, o figură de precursor. Această noțiune, care se impune în mod clar în științe, are cu siguranță o altă relevanță în istoria literară. Vom încerca așadar, în concluzie, să evaluăm această legitimitate a precursorului în emoția literară, ale cărei efecte le vom analiza în traducere.