Oricare ar fi modul în care își concep misiunea, universitățile reflectă societatea în care funcționează și sunt, în același timp, parte integrantӑ din această societate. În ultimii ani s-a pus un accent tot mai mare pe a treia misiune a universităților, cea legată de relația lor cu societatea. Sociologul chilian Eugenio Tironi afirma în anul 2005 că răspunsul la întrebarea De ce tip de educație avem nevoie? poate fi găsit în răspunsul la o altă întrebare – Ce fel de societate ne dorim?.

Cooperarea dintre universități și societate are mai multe dimensiuni, majoritatea derivând din rolul instituțiilor de învățământ superior ca centre naţionale şi regionale de formare şi cercetare avansatӑ. Pe de o parte, universitățile sunt adesea generatoare de progres, idei noi și analize complexe care facilitează dezvoltarea economică și socială, pe de altӑ parte, sunt poate, la nivelul structurii organizaţionale, unele dintre cele mai conservatoare instituţii. În același timp, ele formează persoanele cu cele mai înalte nivele de calificare și implicit, au o relație apropiată cu elitele politice și economice. Totuși, în ultimii ani a existat o creștere a exigențelor societății față de universități. Se dorește, în multe cazuri, ca acele aspecte ale vieții universitare de care societatea beneficiază în modul cel mai direct să devină chiar mai dominante. Acest lucru se vede în criteriile de calitate discutate pentru cercetare în multe state sau în finanțarea predominantă a liniilor de studiu cu rată ridicată de angajare.

Aceste evoluții ne fac să ne punem o serie de întrebări: cum cooperează societatea în sens larg cu universitățile? Și dacă modelul de cooperare anterior și-a dovedit eficacitatea, de ce se discută schimbarea lui? Răspunsurile sunt complexe, însă țin în mare măsură de natura universității contemporane, care a liberalizat accesul și a renunțat la caracterul exclusiv elitist. De asemenea, există schimbări în modul în care se alocă resursele publice, cu un accent sporit pe valoarea adăugată măsurabilă pe termen scurt. În acest context, este de discutat măsura în care interesele universităților și ale societății rămân similare în zone precum finanțarea, structura curriculei sau prioritățile de cercetare.

Program

15.00 – 15.15
Cuvânt de bun venit: Anca OROVEANU
Introducere: Sorin COSTREIE și Ligia DECA

I
Moderator: Ligia DECA

15.15 – 15.45
Robert D. REISZ
Wilhelm von Humboldt și nașterea universității moderne

15.45 – 16.15
Gheorghe Alexandru NICULESCU
Cunoaşterea autoritară şi reproducerea realităţii sociale

16.15 – 16.45
Simona SAVA
Rolul universității în constituirea comunității care învață

16.45 – 17.15
Lazăr VLĂSCEANU
Reinventarea și retorica reinventării universității

17.15 – 17.45 Pauză de cafea

II
Moderator: Sorin COSTREIE

17.45 – 18.15
Cosima RUGHINIȘ, Ștefania MATEI
„Elev de universitate”. Despre statutul de student în contextul culturii educaționale prezente

18.15 – 18.45
Romiță IUCU
De la World Class Universities la … Civic universities …

18.45 – 19.15
Mircea DUMITRU
În apărarea idealului humboldtian de universitate. Rolul umanioarelor în consolidarea dimensiunii publice a universităților

19.15 – 19.45 Concluzii

Evenimentul a fost sprijinit de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – UEFISCDI, prin proiectul de premiere PN-III-P3-3.6-H2020-2016-0018 , în cadrul PNCDI III.