Join Zoom Meeting
https://us02web.zoom.us/j/84887811833?pwd=23mDSAjhJOUslXHkwQmVw6zwv1Fy5M.1

Meeting ID: 848 8781 1833
Passcode: 031292

*

Traducerile din texte clasice sau recente ale științelor sociale au stagnat vizibil în România în ultimele trei decenii. Cu excepția unor inițiative editoriale sau academice lăudabile, rămase mai degrabă sporadice și insulare, și în ciuda evoluției foarte promițătoare a câmpului academic de profil, peisajul traducerilor din științe sociale e mai degrabă sărac și marcat de practici de publicare care riscă să ducă la rândul lor la o sărăcire la nivel intelectual și social. Dincolo de transmitere și de popularizare, care ar fi astăzi rolul și locul traducerii în științele sociale, cu ramificații mult în afara lor? Avem în vedere întâi de toate discipline precum sociologia și antropologia.

Clasicii științelor sociale au fost creatori de limbă și limbaje. Iar sociologia și antropologia sunt disciplinele cel mai bine plasate pentru a recunoaște că universalul e mereu al cuiva (după cum observă filosoafa Barbara Cassin într-un eseu dedicat traducerii), diversitatea culturilor și a contextelor fiind chiar obiectul lor. Dominația limbii engleze – o engleză standardizată, golită de referințele și straturile ei, precum și de circumstanțele și constrângerile utilizării ei instituționale – pare, în mod paradoxal, de necontestat în spațiul intelectual și academic românesc. De ce se consideră firesc, în România și în lume, ca toată cunoașterea să treacă printr-un artefact lingvistic bazat pe limba engleză? Și ce ar însemna, și ce ar presupune, construirea unei terminologii care să reflecte (și) realitățile sociale, antropologice și istorice românești?

Dacă traducerea e un mod de a gândi, „o adaptare grea de întrebări” (aceeași Cassin), definirea în limba română a conceptelor eternizate în limba engleză funcțională, aproape computațională, a lumii academice – agency, embodiment, empowerment etc. – ar produce nu doar o indigenizare a lor și o stabilizare a vocabularului, ci ar face posibilă o înțelegere mai profundă a modului în care trec dintr-o limbă (și o cultură) în alta termeni cu încărcături complexe.

Vă propunem și o parte aplicată a discuției, despre dificultățile specifice ale echivalării unor termeni care țin de etnicitate și de gen. Când traducem Black sau gendered, ele vin la pachet cu o încărcătură istorică de lupte politice pentru dreptate și egalitate socială, dar și cu forme de înțelegere istorice și culturale foarte particulare unor configurații etnice, de putere, semantice. Într-un mod similar, și etnonimul „rom” a făcut obiectul unei traduceri chiar în interiorul aceleiași limbi și culturi. Nu e întâmplător, deci, că în spațiul românesc regăsim proiecte de traducere a unor volume și texte pe teme de etnicitate, rasă și gen mai degrabă în zona de activism și ONG-uri, inevitabil subordonate obiectivului acestor organizații și limitate de accesul la finanțare. Unde se stabilește consensul asupra traducerii acestor termeni? Și care sunt actorii instituționali care își pot asuma un asemenea proiect?

Vă invităm la o reflecție transdisciplinară despre implicațiile acestor practici și ale diverselor automatisme semantice care însoțesc adesea munca academică, precum și despre rolul câmpurilor intelectuale și editoriale în producția de cunoaștere mediată de creare de limbă și de traduceri.

*

Evenimentul are loc în cadrul GARD – The Group for Anthropological Research and Debates și este organizat în colaborare cu Asociația Română a Traducătorilor Literari.